Reguli ce nu se aplica nimanui
Cu toate acestea le imbratisam
Si respectam nimicul,
Iar dupa el ne ghidam viata,
Pentru ca cei multi asa spun
In nimicnicia clipei
Alegem autodistrugerea
Doar pentru a fi la fel
Pentru a nu fi incadrati
In prejudecati molipsitoare
De stalpul infamiei
Se tem doar chipurile din multime…
In frica de necunoscut,
Abandonati in necunoastere,
Pretul lor, al unui graunte de nisip,
Mai prejos mereu,
Decat al frunzei ce cade
In adierea trista a vantului din septembrie,
Caci in caderea ei anunta un sfarsit,
Urmat de un alt inceput,
Ciclul naturii, al vietii si mortii,
Picteaza viitorul si trecutul laolalta,
Estetica ei, asemeni oricarui eveniment marunt,
De nepretuit…
Frumos!
ReplyDelete