Rana

1.06.2004

Aseară, m-am întins în pat,

Gândindu-mă la tine,

Visând abisul,

Visând lumina.

Uşor, visurile s-au stins,

Căci m-am gândit la tine,

Coşmarul meu reînoit,

Iar sufletul te căuta mut.

Paşii grei din nou îi aud,

Iar lumea-mi pare făurită în lut,

Eşti prea aproape, prea departe poate,

Sau poate doar o viaţă ne desparte…

Fug iar acum,

Iar mâine, voi râde poate,

Pierdut în tine,

La răsărit, visul se stinge.

În oglindă văd,

Pe chipul meu

O rană

Şi mă gândesc la tine…