Noaptea cea grea se asternea
In inima celui ce nu avea sa moara
Mai trista decat cerul
Si luna insangerata cade
Peste lumea infranta
In jocul crudului destin
Premiul mortii il primesc
Doar resemnatii sortii
Atata timp cat eu ma zbat
Si lacrimile par eterne
Sangele nu va inceta a curge
Nici inima a bate
Sfidez o lume inchisa in secunde
Si noaptea-mi pare mai placuta
Atunci cand nu o sa mai am ce spune,
Odihna intr-un final ma va cuprinde
Foarte frumos! Emotionanta bucata!
ReplyDelete